Am terminat Facultatea de Citit Romane si n-am facut-o pentru a deveni profesor sau altceva in domeniu, ci pentru ca asta mi-a placut sa fac si pentru ca trebuia sa fiu si eu in rand cu lumea. Acum, dupa aproape zece ani, ma redescopar si imi dau seama ca bucuria mea e, de fapt, bucataria :)
Daca mi-ar fi zis mama cand aveam optispe ani sa ma fac bucatar sef, i-as fi ras in nas. Acum, insa, m-as bucura enorm sa am ocazia sa invat si sa perfectionez ce ma intereseaza: deserturile. Si nu oriunde, ci intr-un institut culinar. Si nu in Romania, ci undeva in Europa. Pentru asta am nevoie de curaj si o bursa deoarece cursurile de profil costa mii de euro de care nu dispun.
E interesant cum te joaca viata. In adolescenta esti prea necopt sa realizezi de unul singur pe ce drum sa o apuci. Eventual o apuci pe drumul pe care ti-l arata parintii si pe care crezi ca-l doresti. Pe mine m-au lasat sa fac ce vreau, ce-mi place, si bine-au facut! Doar ca ce credeam eu ca-mi place nu avea sa ma duca spre pensie. Si, uite asa, din job in job, din sotie si mama full time, am ajuns si bucatar-patiser, part-time, acasa. Si I love it! Doar ca vreau sa impart asta cu ceilalti. O fac, dar in cadru restrans. And I want more!
Daca citeste cineva asta si a facut un curs in domeniu sau are vreun sfat, vreo recomandare, cu bucurie il accept.
