Dear mama,
Acum muuuulti ani, de 8 martie iti cantam "Soarele de dimineata, te aduce-n calea mea, si-ti doresc, mamico, draga, fericire-n viata ta..." Eram un copil rasfatat si fericit. N-am putut sa uit versurile astea. N-am putut sa uit nici cum tata m-a pus sa cant cantecelul asta pentru ca sa imi inregistreze vocea pe o caseta, la vechiul nostru casetofon. Nu eram familia perfecta, dar v-am iubit pe amandoi. Pana la sfarsit. Pe el, pana la sfarsitul de acum patru ani. Pe tine, pana la sfarsitul de peste milioane de ani.
Azi este ziua in care ar fi trebuit sa te sarbatorim cu flori si bucurie. Si imi pare rau ca nu se poate sa fie o zi a reintalnirii, asa cum mi-o imaginasem si imi planuisem zile in sir. As vrea, totusi, sa stii ca ma gandesc la tine si as vrea sa-ti mai spun ca nu exista mama mai minunata pe lumea asta decat tine. Pentru ca esti a mea! Si iti multumesc ca existi, ca m-ai crescut, ca m-ai iubit neconditionat, ca m-ai trimis la scoala, ca mi-ai facut cadou acum muuulti ani, o sora. Sa ne traiesti muuult si frumos!!!
Cu drag,
Lorelei
No comments:
Post a Comment