Ne-am trezit duminica dimineata cu dor de duca, dar nu stiam incotro s-o apucam. Pana una alta, am deschis televizorul si ne-a venit ideea: sa dam o tura pe la Palat daca tot e ziua portilor deschise la Cotroceni. Intr-o ora eram deja pe drum. Dupa alte 3, eram la o coada la care, credeam noi, nu vom sta mai mult de patruzeci de minute. Ei bine, ne-am inselat, dar cand veni vorba sa renuntam, am zis ca deja am pierdut vremea 3 ore cu drumul si inca una in 30 de grade asa ca am rezistat cu stoicism pana am ajuns inauntru. Acolo, am avut senzatia ca sunt la un Peles fara armuri si alte obiecte asemanatoare de muzeu.
La finalul periplului prin Palat am luat-o spre iesire si… ce sa vezi ? Domn` Presedinte tocmai sosise ‘acasa’ si saluta de aproape multimea. Am profitat de moment si m-am strecurat si eu prin multime atat de in fata incat am dat mana cu `mnealui. Nu stiu daca mi-a strans-o tare sau daca am dormit aiurea in noaptea urmatoare, dar dimineata m-am trezit cu o durere nasoala a incheieturii mainii cu pricina J.
No comments:
Post a Comment