Religulous

Am vazut de curand filmul documentar 'Religulous'. Pentru cei care cred in Dumnezeu, filmul e o blasfemie, pentru ceilalti, e comedie. Pentru mine a fost o ora jumatate de portie de ras.

Despre ce e vorba? Un individ pe nume Bill Maher face turul Americii, cu escale la Vatican si in alte parti ale Europei, pentru a intervieva diversi insi, crestini, evrei, musulmani, pe tema religiei, a lui Isus, a Bibliei etc. Intrebarile sunt simple: 'Crezi in Isus?' 'De unde stii ca El exista?' Pentru Maher, Biblia este o poveste care incepe cu un sarpe vorbitor care atrage in pacat o tipa (Eva). Se intreaba Maher, cum sa crezi o poveste despre un sarpe vorbitor? Sa fim seriosi!

Trebuie musai sa vezi filmul. Te face sa-ti pui intrebari. Dar nu e pentru oricine. De exemplu, daca i l-as arata mamei, ar zice ca m-am lepadat de tot de cele sfinte. Cum sa pui la indoiala un asemenea fapt? Bineinteles ca Isus exista. De ce s-au construit pe lumea asta atatea biserici, de ce se sarbatoreste Craciunul si Pastele? Asta e mama mea: o crestina convinsa. Si pe mine m-a crescut in acelasi spirit: sa mergi duminica la biserica, sa te inchini la icoane, sa tii post, sa-ti faci seara rugaciunea... Si am facut toate astea pana am terminat liceul, cand, dupa nopti de sambata de petreceri, cine mai era in stare de mers a doua zi la biserica? Eventual, la after party! Eram destul de mare incat mama sa nu ma mai ia cu forta duminica, din pat, sa ma duca la slujba. Si apoi, daca te duci doar ca sa te duci, mai bine stai acasa. De la un moment dat, am inceput sa merg la biserica doar de Paste sau la cate o nunta sau botez. In ultimii ani nici macar de Paste n-am mai ajuns. Mama e dezamagita si imi tine tot timpul teorii despre cum credinta te ajuta si rugaciunea la fel. Ce-i drept ca, la nevoie, zic o rugaciune sau mai fac o cruce, dar nu pot spune ca sunt o credincioasa sau o atee convinsa. Prefer sa nu comentez. Oricum, subiectul e motiv de cearta de fiecare data cand ma intalnesc cu mama (adica de doua ori pe an). Ea tine mortis la toate traditiile si credintele din stramosi, eu nu stiu cum sa evit subiectele si sa o fac sa inteleaga ca pentru mine nu reprezinta mare lucru. Uneori, dar cu greu, cedez, de dragul ei, dar data viitoare o vom lua de la capat.

Nu poti sa-i schimbi parerea unui om care o viata intreaga a crezut in ceva. Ar insemna sa-i zdruncini din temelii esenta vietii lui. Daca cineva ar veni azi cu argumente clare (daca mai e nevoie) ca Dumnezeu nu exista, s-ar porni o revolutie. Asa e facuta lumea, sa creada in ceva: in Dumnezeu, intr-un talisman norocos, in Mama Omida s.a.m.d. Nu poti sa vii sa-i iei omului baza credintei lui. Il lasi in pace si-ti vezi de treaba, daca nu vrei sa te pui rau cu el.

Concluzia filmului, s-o traga fiecare, discutii pe tema asta ar fi nenumarate si interminabile. Eu ma opresc aici.

Enjoy!