Las' sa arda!

"Se poate sa fie zi,
Se poate sa fie noapte,
se poate sa fie vara,
La fel cum iarna poate fi..."

Nu stiu prin cate anotimpuri trec intr-o zi ca am incetat sa le mai numar, dar mi-e dor de soare, de ala din inima mea. Ala care sa ma arda pana fac insolatie si nici macar sa nu-mi pese de asta. Pentru ca ar fi pentru o cauza nobila.
Cred ca n-am auzit niciodata o cantare care sa ma atinga mai tare ca asta. O fi din cauza de zgomot de tren accelerat care se aude sacadat, o fi din cauza de versuri, de linie melodica, de cantaret, de vara si nisip, de vremuri demult uitate, de toate astea la un loc? Nu stiu. Cert e ca "Povestea merge mai departe/ Ca vantul din Vama Veche..." si ca vreau soare, soare sa am pana nu l-oi mai putea duce! Ceea ce va doresc si voua ca vorba ceea "Daca soare nu e, nimic nu am".

Eu nu...

Eu nu sunt ca toate celelalte. Nu sunt ca nimeni. Sunt… ca mine.  Iti dau trei zile ca sa te indragostesti. Sau sa ma urasti. Plimba-ma pe pajisti  si-ai sa vezi ca o sa ma descalt. Ia-ma de mana si-am sa te provoc sa tii pasul cu mine alergand. Opreste-te. Ma voi opri si eu si-ti voi zambi. Apoi iti voi culege o frunza si ti-o voi darui. Plimba-ti mana prin parul meu si ti-o voi saruta. Ia-ma de mijloc si imi voi odihni capul pe umarul tau. Prinde-mi fata cu mainile si voi astepta sa ma saruti.

Nu sunt ca toate celelate. Sunt… ca mine. Nu trebuie sa ma cauti mult, ci trebuie sa stii unde. Cand ma vei fi gasit, nu fugi. Ia-ma cu tine in lumea ta s-o facem ‘lumea noastra’.

Happy New Year?

E pentru prima data de cand ma stiu cand intampin un an fara dorinte, asteptari si sperante. Singura mea speranta e...speranta de viata, adica sa stau bine cu sanatatea, in rest...mi-e frica sa-mi mai doresc ceva. Sunt intr-o stare de sictir desi, surprinzator, sarbatorile le-am petrecut frumos, in familie si cu prieteni vechi pe care nu-I mai revazusem de mult.

In sfarsit, Craciunul a trecut, 31 decembrie a trecut, la fel si toata zarva aferenta. Astept cu mare nerabdare (o nerabdare pe care in alti ani n-am avut-o) sa desfac ornamentele din brad si sa dispara reclamele cu mosi craciuni ca sa facem loc soarelui si caldurii sa apara.

ma gandesc cu frica la anul asta. mi-e frica sa-mi doresc lucruri si sa ma apuc de ele. mi-e frica de esecuri. mi-e frica de decizii  irevocabile.

anul trecut pe vremea asta eram cu turatia la maxim, ma simteam in stare de multe lucruri si acum, la ora bilantului nu vad sa se fi intamplat nimic spectaculos. Profesional, nasol. Personal, no comment. Prieteni? Am mai taiat de pe lista. Regrete? Bineinteles.

Cautati-ma maine sau peste o saptamana. Poate voi fi mai pozitiva si mai vioaie. Poate voi fi gasit pana atunci o pereche de coaie cu care sa ma simt mai "barbata" si gata sa iau lumea in piept.

 

La multi ani! Cat despre "Happy New Year!" mai vedem...